La Multi Ani de Sfintii Imparati Constantin si Elena!

Pe 21 mai Biserica îi prăznuieşte pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, cei socotiţi asemeni apostolilor. Pentru că aceste două mari personalităţi creştine vor rămâne ca cei care au pus capăt celei mai negre perioade din istoria Bisericii: cele trei secole de mari persecuţii anticreştine. Edictul de la Milano din anul 313 avea să schimbe radical evoluţia religiei creştine şi să înceapă transformarea imensului Imperiu păgân roman, într-un imperiu creştin. Întreaga viaţă a lui Constantin ca împărat, a stat sub semnul Crucii („in hoc signo vinces” – „întru acest semn vei învinge” – viziunea pe care a avut-o la porţile Romei), iar rolul său în biruinţa creştinismului asupra păgânismului avea să fie decisiv.

Tot de numele lui se leagă şi întemeierea Constantinopolului – „noua Romă” a unei lumi noi, creştine. Şi tot Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), împotriva ereziei lui Arie, care răstălmăcise învăţătura creştină despre persoana divino-umană a Mântuitorului Iisus Hristos.

Mama sa – Elena - este cea care, potrivit tradiţiei creştine, a găsit Crucea Domnului la Ierusalim, acolo unde a şi zidit biserica Învierii Domnului (Sfântul Mormânt), aşa cum o putem vedea şi astăzi. I-a fost  o bună sfătuitoare fiului său, în tot ceea ce acesta a înfăptuit.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena au rămas în istoria creştinismului că două dintre cele mai de seamă personalităţi, oameni providenţiali prin care avea să se împlinească lucrarea lui Dumnezeu în lume. Datorită lor, vechea lume păgână avea să apună, iar lumea creştină să crească.

(articol preluat de pe oradereligie)

Traditii si obiceiuri

Aceasta este de obicei ultima zi in care se mai seamana porumb, ovaz si mei. In popor se spune ca tot ce se seamana dupa aceasta zi, se usuca. Prin acesta odihna de la muncile campului, se credea ca recoltele nu vor fi mancate de pasari.
Este ziua in care pastorii hotarasc cine va fi baci, unde se vor face stanele si pe cine vor angaja sa le pazeasca pe timpul pasunatului. Se masoara si se inseamna pe raboj laptele de la oile fiecaruia.
Femeile inlatura cu aghiasma si tamaie duhurile necurate. Pentru apararea de fortele malefice, taranii stateau in jurul unui foc. Prin fumul de la acest foc erau trecute si oile, “ca sa fie ferite de rele”, pe timpul cat vor sta singure, la stana.
Se spune ca, in aceasta zi, pasarile de padure, care dupa ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie, s-au imperecheat si si-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie), isi invata puii sa zboare. ‘ Anumite obiceiuri practicate în aceasta zi erau menite sa apere stâna si ciobanii de fortele malefice pe timpul verii: aprinderea Focului Viu, afumarea ciobanilor si oilor, alungarea prin strigate si zgomote a vrajitoarelor care fura sporul laptelui. Se credea ca, acela care lucreaza de Sfintii Constantin si Elena va fi pedepsit cu stricarea roadelor.