Sa ne amintim #4: Interviu intre personaje: Lucas si Jacqueline din E usor sa te iubesc

Postat prima data pe 21.08.2012.
Acest post este scris chiar de Tammara pentru un blog din US. Trebuie sa recunosc ca m-a fascinat, mi s-a parut emotionant, perfect, cum este de altfel intreaga poveste Easy. I-am cerut autoarei permisiunea sa il traduc in romana pentru voi toti, sperand ca va va trezi aceleasi sentimente si aceeasi dorinta de a citi sau reciti E usor sa te iubesc/Easy pe care am simtit-o noi, echipa BM.

Interviu între personaje: Lucas și Jacqueline

Îi vom lăsa să își adreseze întrebări unul altuia. Ia uitați-i, pe Skype, din apartamentul lui Lucas:

Lucas: Fetelor, sper că nu ați întrebat nimic compromițător, pentru că J o să vă spună tot.

Jacqueline: (Apropiindu-și umărul de al lui) Nu, n-am să spun. Doar știi că îți păstrez toate secretele.

Lucas: (Se întoarce spre ea și ridică o sprânceană.)

Jacqueline: OK, numai pe cele importante. Chestiile de genul: că porți o întreagă discuție cu Mona când eu nu sunt în cameră, nu se pun.

Lucas: (Își dă ochii peste cap și zâmbeste către cameră.) Vedeți? Nu e de încredere.

Jacqueline: Șșșt. OK, prima întrebare. Care a fost primul lucru care ți-a trecut prin cap când m-ai văzut pentru prima oară?

Lucas: (Se întinde după foaia din mâna ei.) Nu scrie așa ceva acolo.

Jacqueline: Ba da! (Îi arată întrebarea.)

Lucas: (Își trece mâna peste față și oftează.) OK. Ei bine. Era prima zi de cursuri. Te-am urmărit coborând treptele și luând loc câteva rânduri mai în față, și m-am gândit: La naiba, ce bună e! Semestrul ăsta chiar se anunță interesant. Iar apoi prietenul tău – pe care îl știam de la cursul de Politică pe care l-am avut împreună anul trecut – și-a pus mâna pe scaunul tău și s-a aplecat să-ți spună ceva, iar tu ți-ai ridicat privirea și i-ai zâmbit, iar eu mi-am cam dorit să-i aranjez fața, fără niciun motiv anume.

Jacqueline: (Ridică din sprâncene și se uită la el.) Îl știai pe Kennedy dinainte de cursul de Economie? De ce nu mi-ai spus până acum?

Lucas: (Ridică dintr-un umăr și-și atinge cu un deget inelul din buză.) N-a venit vorba niciodată.

Jacqueline: (Își înclină capul, neconvinsă.)

Lucas: (Zâmbește cu jumătate de gură.) Nu aduc niciodată vorba despre el de bunăvoie, J. Tu poți, dacă vrei, dacă simți nevoia. Dar eu n-am s-o fac.

Jacqueline: Corect.

Lucas: (Ia foaia.) Care-i mâncarea ta preferată? (Zâmbește) Pot să spun eu asta. Orice îi gătesc eu.

Jacqueline: Așa e. Ești un bucătar mult mai bun decât mine.

Lucas: (Râde.) N-avem de unde să știm asta, nu-i așa? Pentru că tu nu gătești niciodată.

Jacqueline: Crede-mă, dacă aș găti, ți-ai dori să n-o fi făcut. Melodia preferată? (Zâmbește ca și cum ar ști răspunsul.)

Lucas: (O privește lung.) Hardliners. Cred că asta va fi favorita mea pentru mult timp de-acum încolo. Deși nimic nu e mai frumos decât să o ascultăm împreună, ca atunci când ți-am arătat-o prima dată.

Jacqueline: (Trage aer în piept și clipește) E și preferata mea. (Își întoarce privirea către foaie.) OK, mm, cinci cuvinte care mă descriu pe mine?

Lucas: Ce? De ce eu primesc toate întrebările dificile?? (Se întoarce către cameră.) Hmm, Cristina?? Bonnie?? (Oftează, ochii lui de un albastru cenușiu întorcându-se către Jacqueline.) Ei bine. Jacqueline este încăpățânată, mică, loială... talentată și frumoasă.

Jacqueline: Mică? Delicată?

Lucas: În comparație cu mine, da. (O trage mai aproape și o sărută ușor pe frunte.) Ești minusculă. (Degetele lui îi ating umărul și i se plimbă ușor pe braț.) Și foarte delicată. Rândul tău. Cinci cuvinte despre mine.

Jacqueline: (Roșește și zâmbește rușinată.) Tot încăpățânat. Deștept. Dur pe dinafară (roșește din nou când el zâmbește cu mândrie), și delicat pe dinăuntru. Protector.

Lucas: (Se uită la hârtie, își drege vocea.) Cum vezi întâlnirea perfectă?

Jacqueline: Să dansez cu tine până obosim, iar apoi... să ne întoarcem aici...

Lucas: Nu prea le am cu dansul.

Jacqueline: (Rade de el.) O, ba da, le ai.

Lucas: Hmm. Dacă spui tu... atunci mergem deseară. Hai să terminăm cu întrebările astea ca să putem trece la a doua parte a răspunsului tău. (Zâmbește când ea își ascunde fața și râde.)

Jacqueline: Cola sau Pepsi? El nu bea sucuri acidulate și mie-mi place Cola Zero.

Lucas: Prăjitură sau plăcintă? (Zâmbește) Jacqueline n-ar refuza niciuna... dar preferă negresele.

Jacqueline: Mmmmm... dap.

Lucas: Trezit devreme sau pasăre de noapte?

Jacqueline: Aș spune că amândoi suntem păsări de noapte.

Lucas: Mmm-hmm. În noaptea asta sigur vom fi...

Jacqueline: (Se întoarce către cameră.) Șșșt!

Lucas: Ce-i? Încerc să mă ridic la nivelul acelei – cum i-ați spus? Operațiunea Tipul R -

Jacqueline: (Îi pune mâna la gură.) Ploaie sau soare? Răspund eu pentru el – ploaie. Eu de obicei aș prefera soare... dar zilele ploioase au crescut în ochii mei în ultimele luni...

Lucas: (Citește pe foaie și zâmbește) Îmi place cum sună asta. Ce ți-a plăcut cel mai mult la ziua de ieri? (Îi zâmbește larg, cu subânțeles.)

Jacqueline: (Se face roșie ca racul.)

Lucas: Mda, e de ajuns să spun că ieri a fost...o zi foarte, foarte bună. Trebuie să adaug un al șaselea cuvânt pentru Jacqueline, dacă n-aveți nimic împotrivă. Sexy. Mai ales când e într-o ipostază seducătoare.

Jacqueline: (Se încruntă.) Și tu ești mult mai puțin secretos decât am crezut. Ar trebui să cer despăgubiri pentru reclamă falsă.

Lucas: Neah. Sunt doar îndrăgostit – și sedus – de tine. (Se uită pe foaie.) Și ultima, ce părere avem despre faptul că povestea noastră este împărtășită tuturor.

Jacqueline: Sperăm ca părticele din ea să fie de folos celorlalți. Și să îi ajute să decidă ce să păstreze și ce să lase în urmă, din vină și vinovăție. (Se uită în ochii lui Lucas.) Și mai sperăm să îi ajute să creadă în continuare în iubire, chiar dacă încă nu au întâlnit-o.

Lucas: (Aprobă din cap, privind-o.)

Jacqueline, Lucas, ne-am simtit minunat in compania voastra si speram sa ne vizitati si cu alta ocazie. Va multumim!

***