CUPA CARTILOR - Etapa 1 Runda 16 - Jocurile Foamei VS Divergent

 Jocurile Foamei de Suzanne Collins

Numar volume: 3 (serie completa)
Numar volume aparute la noi: 3
An aparitie: 2009
Editura: NEMIRA

 

Cu atâta publicitate în jurul acestei serii, este destul de greu sa i se facă o prezentare justă. A fost citită şi răscitită, iar taberele s-au format deja. Este o poveste comună, superficială zic cei cărora nu le-a plăcut şi o serie fenomenală zic cei care s-au declarat partizanii ei. Se poate considera aşadar că primul merit al seriei este faptul că a iscat discuţii. Astfel mulţi au citit-o, mulţi au dezbătut pe marginea ei şi aproape toţi au susţinut-o.

Unii au acuzat-o (sau doar au arătat cu degetul) că nu e după o idee originală. S-au vehiculat multe cărţi, povestiri şi filme cu subiecte asemănătoare. În aceste condiţii, seria are încă un merit: nu e o reproducere oarecare, ci o ridicare la un nivel superior sau o altă viziune asupra aceluiaşi obiectiv. Ca în căsătorie – toate încep cu aceleaşi tradiţii, după aproximativ acelaşi tipar, dar nu toate ajung să fie căsătorii fericite. Ceva vechi şi ceva împrumutat – ideea de început, ceva nou – originalitatea, imaginaţia şi talentul scriitoricesc al autoarei, ceva albastru – speranţa care totuşi îi rămâne: Katniss şi Peeta.

Jocurile foamei atinge multe aspecte delicate dintre care unul ar fi sacrificiul de sine întâlnit nu doar la Katniss, ci la multe dintre personajele prezentate. Autoarea face cititorul să se întrebe pentru cine sau în ce scop ar putea face el un asemenea gest, cine şi ce merită un asemenea sacrificiu. Apoi, subtil, prin evenimente de proporţii variate, cititorul este făcut să se întrebe până unde ar merge şi ce ar fi dispus să facă pentru a supravieţui şi dacă ar mai putea trăi cu el însuşi după aceasta. Nu se știe dacă există o limită între bine şi rău, unde este aceasta şi dacă pentru a face un bine îţi este permis să faci un rău. Nu știm dacă există predestinare sau oamenii îşi pot croi singuri soarta, dacă poate fi schimbat ceva şi care este costul acestei schimbări.

Seria îndeplineşte foarte bine rolul distopiilor, anume acela de a trage semnale de alarmă. Semnale tăcute rezonează în subconştientul cititorului, semnale ale unei societăţi bolnave dar aparent ideală sau soluţie - pedeapsă optimă pentru un rău anterior, soluţie care este viciată de factorul uman sau de însăşi esenţa eronată a soluţiei în sine. Această societate este fundalul în care se îmbrăţişează elementele de acţiune pură, eliberarea socială, povestea de dragoste şi lupta împlinirii acestora.

Personajele evoluează, şi capătă noi valenţe. Katniss pierde uşor, uşor controlul pe care îl are asupra a ceea ce se întâmplă şi ajunge să fie manipulată chiar de cei care trebuie s-o protejeze – scopul scuză mijloacele? Peeta, din băiatul timid şi nestrălucitor, ajunge să înţeleagă mai bine şi mai repede ceea ce se întâmplă, să se implice în mod voit în revolta ce devine şi a lui şi să-i fie sprijin lui Katniss. Gale se lasă prins în luptele de eliberare şi anumite decizii îl îndepărtează de ea. Cei ce sunt sortiţi să devină noii lideri sunt chiar mai răi decât cei vechi, iar Snow capătă „faţă umană”.

Personajele secundare îşi au rolul lor bine determinat ce amuţesc cititorul. Soarta lor, a fiicei primarului, a lui Cray, Darius, Prim, Cinna, învingătorii jocurilor anterioare şi a tuturor celorlalţi care pierd câte ceva din ei, îşi lasă o amprentă puternică şi capătă valoare de simbol.

Trebuie s-o votaţi pentru că este o lecţie despre ceea ce nu trebuie să lăsăm să se întâmple, despre dragoste şi sacrificiu, despre prietenie şi despre cum ar trebui să fim, despre pasiunea luptei, despre eliberare şi supravieţuire, despre ceea ce ne deosebeşte şi despre ceea ce ne face umani. 

(Bibliophile Mystery)

***

 Divergent de Veronica Roth

Numar volume: 2 (serie incompleta)
Numar volume aparute la noi: 1
An aparitie: 2011
Editura: LEDA

O lume împărţită în mod clar în cinci părţi distincte. Candoarea asigură spunerea adevărului, Abnegaţia oferă fără contraprestaţie grija pentru ceilalţi, Neînfricarea aduce curajul, Prietenia propovăduieşte armonia, iar Erudiţia asigură dobândirea cunoaşterii. Ele convieţuiesc, dar nu se amestecă. Tot ce ar putea fi intermediar e un pericol şi trebuie eliminat.

Pornind de la cauzele ce-au dus la distrugerea ei, societatea a decis că formarea celor cinci facţiuni reprezintă calea sigură de existenţă şi dezvoltare. Şi poate că aşa ar fi fost, dacă factorul uman nu ar fi găsit din nou o modalitate să-şi manifeste cele mai rele caracteristici: lăcomia, apetitul pentru distrugere şi pentru avere, nepăsarea sau desconsiderarea, eliminarea celor consideraţi mai slabi sau care pur şi simplu îţi stau în cale.

Acesta este contextul în care personajul feminin, Beatrice, trebuie să-şi exprime opţiunea către una dintre facţiuni. Alegerea este cu atât mai grea cu cât se resimte ca o posibilă trădare a familiei şi cu cât ar putea reprezenta părăsirea nu numai a celor dragi dar şi a întregii vieţi pe care a cunoscut-o. În funcţie de alegerea făcută, şi moartea este un risc la fel de real.

Dar asta nu-i totul pentru eroina noastră. Află lucruri care o transformă într-un risc ce nu este asumat de conducători, ci eliminat. Beatrice este un aliaj special, interzis. Este tot atât de curajoasă cât este de altruistă și inteligentă, lucru pe care este sfătuită să-l păstreze secret chiar şi faţă de cei mai apropiaţi.

Beatrice, devenită Tris, descoperă ceea ce este și ceea ce poate. Schimbările din viaţă pe care le decide îi aduc confruntări şi provocări mortale, pregătiri dubioase, prietenii şi o posibilă iubire. Cititorii vor fi încântaţi de relaţia ce se întrezereşte şi vor aştepta cu sufletul la gură orice pas al acesteia. Întunecat, când atent când de gheaţă, frumos şi impetuos, Four ocupă cu siguranţă un loc binemeritat în topul personajelor masculine admirate.

Acţiunea începe, trădările şi manipulările nu cunosc limite, oamenii îşi arată cea mai îngrozitoare faţă, iar moartea devine o realitate. Autoarea construieşte frumos. Pe parcursul poveștii sunt oferite o mulțime de informaţii cu privire la ce se întâmplă, dar cititorul nu va realiza aceasta decât când va fi prea târziu. Iadul se dezlănţuie, adrenalina curge în valuri la fel ca sângele pe străzile oraşului.

Divergent aduce în discuţie mai multe aspecte, cum ar fi: importanţa a ceea ce suntem şi ce putem fi, posibilitatea vicierii oricărui tip de organizare socială dacă persoanele care o conduc sunt corupte, egalitatea socială şi limitele ei naturale, existenţa şi importanţa autodeterminării, supravieţuirea şi sacrificiul. Autoarea iși determină cititorii să contempleze posibilitatea, avantajele şi dezavantajele societăţii Divergent şi implicit să analizeze societatea în care trăieşte: ce este bine şi ce este rău, ce trebuie modificat şi cine ar trebui s-o facă, importanţa şi influenţa factorului uman în păstrarea ideologiilor politice, culturale, economice şi sociale. Şi o face atât de delicat încât acesta, prins de evenimente, prins de relaţiile care se construiesc sau sunt distruse, nici nu-şi dă seama.

Trebuie să votaţi Divergent pentru că are nu doar tot ce-i trebuie unei distopii ci şi unui roman bun: aventură, intrigi politici, umor, dragoste, prietenie şi trădare, întorsături de situaţii şi neprevăzut, secrete şi acţiune, multă acţiune. Toate acestea sunt în cantităţile ideale şi oferă o lectură de neuitat cititorului, indiferent de vârstă.

(Bibliophile Mystery)
 

Puteți vota până pe 2 iunie la ora 24.00

Pentru a afla rezultatele rundelor anterioare intrați AICI

*CUPA CĂRȚILOR este parte a campaniei Viața Cărților - Susțineți piața de carte din România