Thursday, February 26, 2015

Recenzie! Endgame. Jocul Final: Convocarea de James Frey si Nils Johnson-Shelton

Traducere de: Laurenţiu Dulman
Anul apariţiei: 2014
Format: 155 x 228 mm,paperback cu clape
Nr. de pagini: 512

Parerea mea

Trebuie să recunosc că, după ce am citit descrierea Editurii Trei, nu am fost sigură la ce să mă aştept din partea romanului Endgame. Clar diferit faţă de ceea ce aleg să citesc de obicei, cu atât de multe posibilități oferită de prezentare, m-a surprins într-un mod extrem de plăcut.

Soarta Pământului și a noastră devine miza unui joc în care, dacă niciunul dintre Jucători nu va învinge, vom pierde cu toții.
“Voi sunteţi cei doisprezece. Cu toţii sunteţi sortiţi să muriţi. Cu excepţia unuia. Cel care va câştiga.”
Când din cer cad doisprezece meteoriţi, cei doisprezece Jucători știu că, în sfârşit, a sosit momentul mult așteptat. Ei sunt tineri cu vârste cuprinse între treisprezece și nouăsprezece ani, ce provin din seminţii vechi de mii de ani.

Deşi s-au antrenat toată viaţa pentru Jocul Final, niciunul dintre ei nu are puteri supranaturale, așa că fiecare mișcare greșită poate fi fatală. Totuși, ei nu au fost aleși aleatoriu. Personajele sunt foarte bine construite. Fiecare Jucător este înzestrat cu o inteligenţă de invidiat şi toţi ştiu să folosească cu îndemânare orice tip de armă, atunci când se găsesc în situaţii-limită.

Pentru a câştiga, Jucătorilor le este permis să fure, să mintă, să înşele şi să omoare, totul pentru a găsi, într-o anumită ordine, cele trei chei care vor salva lumea: Cheia Pământului, Cheia Cerului şi Cheia Soarelui. Toate sunt ascunse pe Pământ.
“Regulile sunt simple. Găsiţi cheile în ordine şi aduceţi-le la mine. În rest, nu există reguli.”
Astfel, în primul volum al trilogiei, cei doisprezece pornesc în cursa pentru recuperarea Cheii Pământului, și vor fi testați în căutarea indiciilor și în deslușirea enigmelor necesare. De fapt, un lucru care mi-a plăcut foarte mult a fost faptul că romanul în sine este un adevărat puzzle, cu adrese şi indicii care ne conduc spre locurile în care se desfășoară acțiunea principală.

M-a impresionat curajul şi priceperea de care dau dovadă personajele, în ciuda vârstelor fragede. Printre preferaţii mei se numără Sarah Alopay, Jago Tlaloc, Shari Chopra şi Chyoko Takeda.

Cartea are un stil unic şi mi-a plăcut modul în care autorii au colaborat, pentru a crea o lume deosebită și foarte bine structurată. Cred că ideea acestei cărţi este inovativă. Misterul şi intriga, acţiunea, suspansul şi competitivitatea dintre cei 12 Jucători vă vor face să aşteptaţi cu sufletul la gură cel de-al doilea volum.


Mulţumesc Editurii Trei pentru exemplarul oferit!


Follow on Bloglovin

3 comments:

Unknown said...

este de cevq timp pe lista de lectura , dar momentan profesorii ne baga din ce in ce mai multe carti pe gat

Adela C. said...

Vai, si eu am primit-o anul trecut in toamna pentru recenzie si nu am mai apucat sa o citesc. Bine ca mi-ai amintit.

Maria said...

Povestea este interesanta.Cred ca merita sa o citesc :D

Si soarele e o stea

Bloguri, Bloggeri si Cititori