Saturday, October 5, 2013

RECENZIE Sub aceeași stea de John Green


Părerea mea: Trebuie să recunosc că deși aveam “Sub aceeași stea” pe noptieră de ceva vreme, am tot evitat să o citesc. Știam că este o carte bună, știam destul de bine care este subiectul ei, credeam că sunt pregătită pentru o astfel de lectură, dar tot a reușit să mă ia prin surprindere și să mă impresioneze într-un mod cu totul nou pentru mine. Nu este deloc genul de roman pe care să-l citești pe nerăsuflate. Îți impune să-l parcurgi pe îndelete.
“Gândurile mele sunt stele pe care nu le pot aduna în constelații.”
Naratoarea este Hazel, o adolescentă de 16 ani aflată în fază terminală a unui cancer agresiv. Ea urmează un tratament experimental care promite să îi prelungească viața cu cel puțin câțiva ani. Pe deplin conștientă de starea ei de sănătate, Hazel ajunge să se închidă în sine și se străduiește din răsputeri să pară puternică în fața familiei, ce o încurajează în permanență să ducă o viață cât mai apropiată de cea a unui adolescent sănătos.

Dar, totuși, gândul la suferința pe care le-o va provoca părinților când tratamentul va înceta să mai funcționeze, o face să se considere o “bombă cu ceas” și petrece mult timp reflectând la inevitabilul sfârșit.
“Așa stă treaba cu durerea. Cere să fie trăită.”
Hazel frecventează un grup de sprijin pentru bolnavii de cancer, unde îl cunoaște pe Augustus Waters, un tânăr de 17 ani, șarmant și carismatic, aflat în remisie. Cei doi devin în scurt timp foarte apropiați, chiar nedespărțiți, purtând discuții profunde pe diverse teme. Cea mai importantă este despre o carte, care înfiripă între ei o frumosă poveste de dragoste ce îi poartă pe meleaguri străine.
“Oh, nu m-ar deranja, Hazel Grace. Ar fi un adevărat privilegiu ca tu să-mi frângi inima.”
Sentimentele se dezvoltă treptat și creează o relație matură, armonioasă și impresionantă datorită modului în care ei se dedică în totalitate unul altuia, deși sunt conștienți de deznodământul inevitabil care se va materializa mai devreme sau mai târziu.

“Pe măsură ce el citea, m-am îndrăgostit de felul în care adormi: lent, apoi, deodată, brusc.”

Deși cu un subiect deprimant, această carte reprezintă mult mai mult decât o poveste tristă despre doi adolescenți bolnavi. Este o adevărată lecție ce-ți schimbă perspectiva asupra vieții și te învață să te bucuri mai mult de fiecare lucru bun care ți se întâmplă.

Finalul nu este deloc unul imprevizibil, ba chiar din contra, dar asta nu înseamnă că veți fi pregătiți pentru emoțiile care vă vor încerca în timpul lecturării celor din urmă capitole.
“Sunt îndrăgostit de tine și nu am chef să-mi refuz simpla plăcere de a spune lucruri adevărate. Sunt îndrăgostit de tine și știu că iubirea e doar un strigăt în neant și că uitarea e inevitabilă și că suntem cu toții condamnați și că va veni o zi când toată munca noastră se va fi prefăcut în pulbere și știu că soarele va înghiți unicul pământ pe care-l vom avea vreodată și sunt îndrăgostit de tine.”
Deși la început am putea fi tentați să credem că “Sub aceeași stea” este o carte despre moarte și suferință, John Green scrie de fapt despre ceea ce înseamnă dragostea adevărată și cum ne poate ea schimba viața chiar și în cele mai sumbre împrejurări.
“Semnele pe care le lasă oamenii sunt cel mai adesea cicatrici.”

Lectură plăcută!




6 comments:

iri said...

ce recenzie frumoasa 8-> am citit-o si eu si mi-a placut la nebunie :x

IoanaBrtk said...

Foarte frumoasa recenzia :) si eu am vrut sa citesc aceasta carte, dar cred ca voi spune pas, nu stiu daca pot sa ma pun in locul naratoarei, care este o persoana bolnava, ma va face si pe mine sa ma simt bolnava

Unknown said...

Frumoasa recenzia, frumoasa cartea, dar mi-a fost foarte greu sa o citesc. E greu sa te pui in pielea personajelor si sa simti ce simt ele.

Maria said...

Cartea a fost foarte frumoasa.Nu pot sa cred ca am plans la ea.Merita citita!

Unknown said...

Am devorat cartea aceasta. În câteva ore am terminat-o, nu m-am putut opri din citit. Este o carte foarte frumoasa și ma bucur ca am putut sa o citesc.

Unknown said...

Și eu am plans la cartea aceasta. M-a emotionat foarte tare :">

Si soarele e o stea

Bloguri, Bloggeri si Cititori