#1 New York Times Bestseller
Să stai pe margine poate fi un avantaj.Dar vine o vreme când trebuie să intri în ring.
Primul an de liceu e cel mai greu.
Îţi faci noi prieteni, te îndrăgosteşti cu adevărat, nu te mai înţelegi deloc cu părinţii.
Să creşti mare e mai complicat decât ţi ai imaginat vreodată.
Jurnalul unui adolescent timid a făcut senzaţie la apariţie, dobândind statutul de carte cult, vânată asiduu de adolescenţi.
The New York Times
Intră în lumea lui!
Aflat în pragul adolescenţei, Charlie se hotărăşte să-şi povestească viaţa unui prieten imaginar, căruia îi trimite o serie de scrisori intime.
Prins între dorinţa de a-şi trăi viaţa şi tendinţa de a fugi de ea, Charlie, se trezeşte obligat să exploreze un teritoriu până acum necunoscut. Acela al primelor întâlniri şi al casetelor cu compilaţii, al problemelor de familie şi al prietenilor adevăraţi. Şi caută neîncetat „melodia perfectă" a unei „călătorii perfecte" în care „să se simtă infinit".
O poveste despre trecerea de la copilărie la adolescenţă în tradiţia celebrului De veghe în lanul de secară. Reflecţiile lui Charlie asupra vieţii, dragostei şi prieteniei sunt profunde şi înduioşătoare, iar vocea narativă are o muzicalitate aparte.
USA Today
Părerea mea: Când am început Jurnalul unui adolescent timid mă aşteptam să fie scris în acelaşi stil alert, spontan şi amuzant specific literaturii YA, dar cu fiecare pagină parcursă îmi dădeam seama că este un roman total atipic, o schimbare binevenită după atatea cărţi asemănătoare.
Naratorul
este chiar personajul principal, Charlie, care îşi scrie gândurile,
sentimentele, trăirile de zi cu zi în scrisori destinate unui prieten anonim.
Mi s-a părut interesant cum aceste scrisori te pot face să crezi ca îţi sunt
adresate ţie, cititorului, datorită modului lejer, dar în acelaşi timp intim şi
familiar, în care alege adolescentul să se destăinuie, implicându-te în viaţa
lui. De asemenea, mi-a placut să citesc un roman a cărui acţiune se petrece în
anii 90.
Charlie
este boboc în primul an de liceu, este introvertit şi retras si preferă sa stea
deoparte şi să îi studieze pe cei din jurul său în loc să ia parte la activităţile
acestora.
Din
fericire, îi cunoaşte curând pe Sam şi pe fratele ei, Patrick, ambii în ultimul
an, cu care leagă rapid o prietenie frumoasă. Cei doi fraţi îl ajută pe Charlie
să-şi depăşească timiditatea, îl introduc în cercul lor de prieteni unde acesta
ajunge să experimenteze alcoolul şi drogurile, dar se şi maturizează şi îşi
cizelează gusturile în materie de muzică (The Smiths, Pink Floyd, Simon &
Garfunkel, The Beatles, Nick Drake).
Noi acceptăm dragostea pe care credem c-o merităm.
Când
nu este cu prietenii săi, îşi petrece timpul citind. Profesorul său de română,
Bill, i-a descoperit pasiunea pentru literatură şi îl încurajează constant să citească
şi să compună eseuri
pentru a-şi îmbunătăţi stilul de a scrie. Mi-au plăcut titlurile pe care Bill i
le recomandă elevului său (titluri importante din literatura universală precum Marele Gatsby - F. Scott Fitzgerald, Să ucizi o pasăre cântătoare - Harper
Lee, Hamlet - Shakespeare, etc…), şi
mai ales mi s-a părut că protagonistul din De
veghe în lanul de secară de J. D. Salinger, Holden Caulfield, se aseamănă
extraordinar de mult cu Charlie. De asemenea, Sam i-a observat şi ea talentul şi
i-a dăruit de Crăciun o maşină de scris, încurajându-l astfel să înceapă să
scrie.
Bill
nu numai că este un model pentru Charlie, dar este şi unul dintre puţinii care
observă că baiatul evită să îşi trăiască viaţa,
găsind întotdeauna scuze să stea deoparte şi încearcă
să-l ambiţioneze în special prin învăţăturile desprinse din cărţile pe care i
le împrumută, acestea având întotdeauna semnificaţii aparte.
- Întotdeauna te gândeşti aşa de mult, Charlie?
- E așa de grav?
Voiam doar să-mi spună cineva adevarul.- Nu neapărat. Atât doar că uneori oamenii se folosesc gândire ca să nu participe la viaţă.
Familia
lui Charlie este una normală. Fratele lui este fotbalist la universitatea Penn
State, sora sa este o elevă eminentă şi ambiţioasă în ultimul an de liceu, iar
părinţii lor sunt grijulii şi îşi iubesc copiii în egală măsură. Sora mamei, mătuşa
Helen, are însă un rol aparte în viața lui.
Fiind
un roman subiectiv, accentul este pus pe Charlie şi mai puţin pe restul
personajelor, dar asta nu înseamnă că ele nu sunt bine conturate. Patrick este
cel cu simtul umorului, personajul pe care n-ai cum să nu-l îndrăgeşti încă din
prima clipă, dar care se confruntă în permanenţă cu prejudecăţile oamenilor.
Sam este fata finuţă şi misterioasă, dar naivă în dragoste şi fără încredere în
sine, iar Mary Elizabeth este puştoaica nonconformistă şi rebelă cu care
Charlie ajunge să traiască pentru prima dată experiențe importante, deși
altcineva îi stăpânește gândurile. Bob, Alice, Craig şi Brad fac de asemenea
parte din cercul lor de prieteni, apărând întotdeauna la petrecerile legendare cu
mult alcool găzduite de Bob.
Recomand
din tot sufletul acest roman tuturor, indiferent de vârstă, fiindcă povestea
lui Charlie vă va mişca, veţi râde şi veţi plânge împreună cu el, iar evoluţia
lui vă va învăţa că nu există tragedie ce nu poate fi depăşită. Jurnalul
unui adolescent timid este o lecţie de viaţă, o poveste în care vă veţi
putea regăsi cu siguranţă, dar şi o carte despre prietenie adevarată, despre
iubire adolescentină şi despre maturizare.
(…) bănuiesc că suntem ceea ce suntem dintr-o mulţime de motive. Şi poate că n-o să le știm pe cele mai multe dintre ele. Dar chiar dacă nu avem puterea să alegem de unde venim, putem totuşi să alegem unde ne ducem de acolo. Putem totuși să facem lucruri. Şi putem încerca să ne simţim în regulă în privința lor.
Lectură
plăcută!
*Multumesc editurii TREI pentru ocazia de a citi acest roman.
4 comments:
Eu am vazut filmul si n-am stiut prima oara ca e facut dupa carte.Apoi am aflat de asta dupa ce am vazut filmul.M-am bucurat enorm cand am vazut ca e tradusa si in romana.Ma gandesc de ceva vreme sa o cumpar.
frumoasa recenzie, cartea se potriveste tuturor adolescentilor dar si celor trecuti de adolescenta pentru ca ii ajuta sa inteleaga mai bine perioada pe care au traversat-o
Eu nu am vazut nici filmul nu am citit nici cartea.Nu prea ma atrage cartea dar cred ca merita sa-i dau o sansa.
Vreau tare mult sa citesc cartea aceasta, dar ceva ma retine. Am vazut ca părerile cu privința la ea sunt diferite. Unii spun ca e o carte buna, dar alții spun ca nu. Cred ca o voi citi, dar nu curând.
Post a Comment