Monday, July 9, 2012

Recenzie Vrajitor si Vrajitoare de James Patterson


Într-o lume orwelliană a unui guvern totalitar numit Noul Ordin, copiii, şi mai ales adolescenţii rebeli, trebuie să se supună, sau să moară.  Pentru Wisty, o fată de 15 ani, şi fratele ei Whit, de 17, viaţa se schimbă la 180 de grade când sunt luaţi într-o noapte de lângă părinţii lor şi închişi într-o temniţă secretă pentru o vină despre care ei nu ştiu nimic – fiind apoi judecaţi într-o parodie de proces şi condamnaţi la moarte. Dar în vreme ce sunt captivi în acest oribil coşmar, Wisty şi Whit descoperă că au puteri incredibile, pe care însă nu ştiu cum să le controleze. Vor putea ei oare să descopere o cale de a-şi folosi abilităţile de vrăjitori pentru a se salva, şi pentru a-şi salva şi părinţii – şi poate că în final şi lumea lor?
O carte plină de magie, aventuri şi umor, surprinzătoare, energică, scrisă într-un ritm alert, care te ţine în tensiune, cu întorsături spectaculoase de situaţie, o intrigă captivantă şi doi eroi plini de spirit şi ingeniozitate!



Parerea mea:
Stii ca viața e chiar de rahat atunci când îți doresti cu disperare să fii internat, drogat sau supus la şocuri ca să te întorci la realitate. In acest moment aş accepta bucuroasă o lobotomie. Bănuiesc că asta e ceea ce înfrunți când libertatea nu mai e nici măcar un vis de drogat.
Dați-mi o lobotomie sau dați-mi moartea!
Am preluat zilele trecute pe pagina mea de facebook o lozincă care spunea: „Book hangover: Inability to start a new book because you’re still living in the last book’s word”. Cam aşa şi eu, deşi lumea ultimei (ultimelor) cărți citite e una foarte reală. Ca să trec pragul m-am oprit la Vrăjitor şi Vrăjitoare, una din recentele apariții ale editurii Leda.
Pot spune că am decis bine.

Mi-a plăcut încă de la început. Motto-ul ales pentru volum (citat din Edward Morgan Forster) mi-a oferit promisiunea unei cărți care merită citită, a unei cărți care prin plăcerea unei aventuri supranaturale să ofere nişte sfaturi, lecții de viață sau cum vreți să le numiți.

Dând pagina, mi-a plăcut şi motto-ul ales pentru Prolog. „Nu mai eşti în Kansas” m-a îndrumat bineînțeles spre „Vrăjitorul din Oz” (Cu toate acestea, spuse Sperie Ciori, eu am să cer creier în loc de inimă, pentru că un prost, nu ar şti ce să facă cu inima chiar dacă ar avea-o. // Voi, oamenii care aveţi inimă, aveţi ceva ce vă îndeamnă să nu faceţi rău, dar eu nu am inimă şi de aceea trebuie să fiu cu luare aminte.)

Aşadar un început bun.

Dar mi-a mai plăcut un lucru: modul în care e structurat volumul, pe cărți şi capitole ceea ce se potriveşte cu intriga. Această structură, asemănătoare unei legi importante (ex. un cod civil), susține şi subliniază existența Noii reglementări care stă la baza întregii intrigi a seriei. Fiecare capitol aduce cu el o pierdere a unui drept sau ivirea unei raze de speranță, o schimbare în bine sau rău.

Vrăjitor şi vrăjitoare, cel puțin pentru mine, aduce o noutate. Aceasta este relația dintre frații Whit şi Wisty. De regulă, eroul unei distopii (ex. Eve, Divergent, Jocurile Foamei, Immortal Rules) este rupt de familia sa şi îşi începe călătoria singur. Ulterior se ataşează de cineva şi această relație devine importantă pe parcurs. Aici avem de la început o relație importantă. O relație puternică, o dragoste şi grijă frățească care asigură suportul necesar fratelui de aproape 18 ani ce are de înfruntat o condamnare imediată la moarte şi surorii aflată la vârsta rebeliunii adolescentine– 15 ani, iar autorul surprinde foarte bine gingăşia şi dragostea dintre cei doi.

Cei doi frați sunt destul de bine conturați. Cu firi deosebite, preocupări deosebite reacționează însă la fel în fața primejdiei: tot ce contează e protejarea celuilalt. Acțiunile lor vorbesc pentru ei, şi se vede că autorului îi sunt dragi.

Narată la persoana întâi, povestea ne arată când punctul de vedere al lui Whit când pe cel al lui Wisty. Aceste puncte de vedere sunt însoțite de o adaptare a stilului, fiecare capitol purtând amprenta personalității eroului său, ceea ce acordă încă un plus cărții.

Deşi povestirea tratează teme serioase, autorul păstrează şi o notă comică care permite cititorului să digere informațiile privind atrocitățile comise de Noul Ordin. Nota comică este dată de reacțiile şi replicile celor doi frați chiar dacă, într-o situație similară, altora nu le-ar fi posibil să reacționeze la fel. Oricum totul este explicabil. Whit şi Wisty nu sunt doi frați obişnuiți ci sunt acei doi frați, vrăjitor şi vrăjitoare, subiectul unei vechi profeții şi care trebuie ucişi pentru a opri împlinirea acesteia. Simplu? Aparent nu.

Linia principală a poveştii, supraviețuirea celor doi pentru salvarea lumii şi împlinirea profeției, este doar atinsă în acest volum. Se pare că autorul a vrut să ne păstreze la fel de neştiutori cum sunt şi protagoniştii şi a reuşit. Liniile secundare apar treptat şi se împletesc armonios cu principala: dragostea pierdută, reîntregirea familiei – găsirea părinților, salvarea acelora în pericol imediat.

Ritmul este alert, cartea se citeşte dintr-o răsuflare şi are multă acțiune pe care o poți vizualiza.

Există şi unele minusuri ale poveştii. De exemplu, un aspect pe care aş vrea să-l clarifice autorul în următoarele volume (pentru că nu a făcut-o prea bine în acesta) ar fi acela al lumii dinainte de instaurarea Noului Ordin. Să înțelegem că „normalii” şi „anormalii” trăiau în bună pace? Că anormalii nu-şi ascundeau abilitățile? Cum s-a ajuns de fapt şi care au fost motivele pentru care a fost posibilă preluarea puterii de către Noul Ordin. De ce este nevoie de magie pentru îndreptarea situației?

Oricum, Vrăjitor şi vrăjitoare poate părea doar un alt roman fantastic, dar dacă îl citiți cu o oarecare atenție veți descoperi mult mai mult.

PS Nu am citit Harry Potter (şi nici nu ştiu când o să citesc) aşa că nu pot confirma sau infirma acuzațiile unora că autorul a realizat un alt HP. Oricum, premisele (dacă filmele redau cât de cât cărțile) sunt suficient de diferite. În definitiv oricine poate avea o baghetă şi o carte de vrăji; chiar şi eu am două puse bine, dar pe care le folosesc doar atunci când trebuie să mă duc la bal şi îmi trebuie o rochie nouă. 
Si în clipa aia, în secunda aia, a fost ca şi cum totul era din nou aşa cum trebuia să fie, genul de viață pe care am crezut întotdeauna că o să-l am.
Dar numai în clipa aia.

Photobucket

8 comments:

Bonnie Ithil said...

Wooow! Inca o recenzie marca BM. Recenzii care te tin cu sufletul la gura si sunt o placere pentru cititori :).
Incepe sa imi para rau ca nu mi-am luat aceasta carte la precomanda, acum nici macar nu imi mai aduc aminte motivul pentru care nu am facut-o, dar cu siguranta dupa aceasta recenzie v-a intra pe lista mea foarte foarte scurta.
Imi place ca am aflat lucruri noi,lucruri care ma fac sa o doresc cat mai repede. De exemplu nu stiam ca este scrisa din 2 puncte de vedere, iar pe mine lucrul asta ma atrage foarte mult la o carte. Deci acum plec... stiti voi gen... " Taaaatiii am vazut o carte suuuper!!! " :)). Multumim de recenzie :*.

mayabijoux said...

Dumnezeule!!! Ce-mi plac recenziile voastre! Sunteti geniale in ceea ce faceti!
In alta ordine de idei, @CCAM, ai punctat exact ce trebuia punctat. Se vede ca ti-a placut. Si mie mi-a placut enorm, mai ales ca are capitolele scrise in acel mod, si puctele de vedere ale ambilor frati. Si da, inca un lucru de care eu nu mi-am dat seama, e ca exact! avem de la inceput o relatie, si inca una foarte puternica!

Cristinab said...

imi place sa citesc recenziile facute de voi :)
James Patterson nu ne-a dezamagit niciodata, uneori ma mir de unde are atata inspiratie incat sa creeze atat de multe subiecte extraordinare si sa placa tuturor.

Georgiana said...

Nu am citit pana acum nimic de James Patterson dar de toate cartile sale am auzit numai lucruri de bine.
Felicitari pentru recenzie, acum cu siguranta imi voi cumpara cartea.

andra lavander said...

nu am ciiti cartea, dar semana oarecum cu HP, asta ma inteles din recentie, cel putin in cazul profetiei care poate salva lumea, cartea pare interesanta

Andreeea said...

3 stele jumate. Deci, este estul de buna cartea. O am si eu in biblioteca dar inca nu am apucat sa o citesc.

Unknown said...

Asta este una din cartile mele preferate (din seriile mele preferate defapt), iubesc lumea asta si felul in catre autorul te lasa sa intri in ea putin cate putin. Imi place foarte mult recenzia, surprinde partile esentiale fara sa dezvaluie mai mult decat trebuie :)

Unknown said...

Asta este una din cartile mele preferate (din seriile mele preferate defapt), iubesc lumea asta si felul in catre autorul te lasa sa intri in ea putin cate putin. Imi place foarte mult recenzia, surprinde partile esentiale fara sa dezvaluie mai mult decat trebuie :)

Si soarele e o stea

Bloguri, Bloggeri si Cititori