CUPA CARTILOR - ETAPA 1 - RUNDA 8 - Gazda VS Eve

Gazda de Stephenie Meyer

Numar volume: 1 (serie incompleta)
Numar volume aparute la noi: 1
An aparitie: 2009
Editura RAO

Când Stephenie Meyer a anunţat apariţia unui roman non-Twilight – mai mult, o distopie - nimeni nu a crezut că va fi atât de bun. Adresată tinerilor pasionaţi de SF şi nu numai, Gazda nu este nici despre ştiinţă, nici nu încearcă să răspunda la eterna întrebare “Încotro se îndreaptă omenirea?”, ci este despre ceea ce înseamnă a fi om aici şi acum.

Pământul a fost cucerit treptat, într-un mod neagresiv – dar tot definitiv - de o specie de extratereştri blânzi, incapabili să mintă sau să dezamăgească. Introduşi în ceafa gazdei, aceştia preiau controlul minţii şi a funcţiilor motorii, practic anihilând conştiinţa vechiului suflet și odată cu ea, umanitatea. Dar ce se întâmplă când omul nu cedează?

Deşi Wanda este un suflet cu experienţă, Melanie nu se lasă uşor, iar de aici porneşte intriga. Pe lângă faptul că trebuie să facă faţă amalgamului de sentimente umane pe care nicio altă rasă întâlnită de ea până acum nu le avea, se luptă să preia şi controul deplin asupra gazdei sale şi să afle amintirile pe care aceasta i le ascunde – amintiri despre un frate mai mic, Jamie şi despre bărbatul pe care il iubeşte, Jared. Pe măsură ce Wanda o cunoaşte şi o înţelege pe Melanie, îi visează din ce în ce mai des pe Jared şi Jamie, fiind copleşită de nevoia de a-i găsi şi proteja.

Gazda este o poveste inedită prin faptul că oamenii sunt înfăţişaţi ca fiind falşi, avari şi violenţi – ceea ce şi suntem dacă stăm să ne analizăm corect, mai ales când ne simţim ameninţaţi – în timp ce sufletele sunt generoase, paşnice şi nesuspicioase. În plus n-ar putea răni o muscă şi sunt îngrozite de oameni (ce e mai rămas nestăpânit din ei).

Dar Wanderer are momentele ei de putere şi ingeniozitate, pe lângă marea ei dilemă morală, care asigură un plus de farmec acestei poveşti.

Tema romanului este evidentă, poate prea evidentă pentru unii şi extrem de interesantă: oare merită oamenii să trăiască şi să se înmulţească dacă sunt atât de cruzi unii cu alţii şi abuzează de resursele planetei? Sufletele nici măcar nu folosesc banii, iau ceea ce au nevoie şi tratează pe toată lumea cu aceeaşi bunătate. Desigur, aici se ridică problema individualităţii, o temă preferată a distopiilor şi a SF-urilor.

Conflictul dintre Wanda şi Melanie – două conştiinţe prinse în acelasi trup, una mai puternică decât cealaltă - este fascinant şi crează o sumedenie de probleme. În Gazda triunghiul amoros capătă noi valenţe. Totul este mult mai complex. Iubirea pentru acelaşi bărbat este diferită deoarece Melanie îl iubeşte pe Jared, iar Wanda îl iubeşte de asemenea datorită amintirilor acesteia. Totuşi Wanderer nutreşte sentimente şi pentru Ian care şi-a făcut un scop în a o menţine în siguranţă pe Wanda (nu pe Melanie, pe care nu a cunoscut-o înainte de invazie) şi de a-i fi prieten sau chiar ceva mai mult. Însă ea nu îi poate răspunde lui Ian pentru că trupul ei, trupul Melaniei, il doreşte pe Jared.

Trebuie să votaţi Gazda pentru că are destule elemente realiste să satisfacă şi pe cei care nu sunt fani SF, este o distopie – ceea ce este la modă acum, are eroi de care vă veţi îndrăgosti. Este profundă şi pune problema anihilării blânde într-un fel cald şi care ne pune senin întrebarea oare o anihilare paşnică nu e tot anihilare? Avem vreo şansă să ne opunem unor asemenea cuceritori? Pot fi sentimentele şi gândurile noastre bune o armă eficientă?

(Bibliophile Mystery)

*** 

 Eve de Anna Carey

Numar volume: 2 (serie incompleta)
Numar volume aparute la noi: 1
An aparitie: 2011
Editura: LEDA

Ce este frumos la distopii este faptul că eroului/eroinei i se acordă o şansă.

În Eve şansa este a alegerii. A alegerii dintre ce i s-a pregătit şi ceea ce ar putea fi o viaţă liberă. Doar atât.

Avem de a face cu o lume în care oamenii au o destinaţie fixă, oribilă. Soarta lor este stabilită de însăşi cei care ar trebui să protejeze şi să ajute la dezvoltarea societăţii, dar care cred că scopul scuză mijloacele. Asta în cazul în care chiar i-ar interesa binele cetăţii şi a cetăţenilor şi nu ar avea propriile lor planuri meschine.

Acţiunea se petrece într-un ritm trepidant. Eroina este bulversată şi obligată să ia decizii vitale în decursul a câtorva ore, în contextul aflării unor elemente care îi răstoarnă lumea cu susul în jos. Autoarea a reuşit să construiască un personaj veridic, care nu capătă peste noapte abilităţi şi calităţi care să-i permită uşor să facă faţă provocărilor. Şi asta face posibil ca cititorul să se identifice uşor cu Eve. Ea face greşeli, uneori cu urmări grave, face alegeri eronate sau este victima unor decizii mârşave ale altora. Totuşi găseşte resurse să reziste, să se salveze. Mâna de ajutor şi noroc vine în mod natural, nimic nu dă impresia unei exagerări. La fiecare pas evoluează.

Prietenia, povestea de dragoste se strecoară şi se uneşte pe nesimţite, în mod fericit în lupta pentru supravieţuire, devenind un tot. Personajul lui e puternic şi, chiar daca nu a avut o viaţă uşoară, nu şi-a pierdut bunătatea şi sensibilitatea. Este un suflu proaspăt, un băiat bun, atât de rar în literatura pentru tineri, el este tandru, protector şi loial, iar Eve, în ciuda celor învăţate, recunoaşte asta în el („un om bun”).

Personajele secundare, bune sau rele, sunt frumoase. Prezenţa fiecăruia aduce o notă aparte poveştii şi inspiră cititorul. Speranţa şi deznădejdea coexistă. Fiecare pas poartă către o nouă încercare, către o nouă luptă.

Finalul poate smulge lacrimi cititorului, să-l facă să ţipe că nu e corect. Da, speranţa şi deznădejdea coexistă. Eve nu poate avea totul, Caleb nu (mai) are nimic. Ceva important va fi pierdut, dar important este ce va decide Eve să piardă.

Stilul autoarei este pictural şi fiecare detaliu are rolul său. Modul în care scrie face posibilă vizualizarea cu uşurinţă a întregului, de la sentimente până la ultima piatră prăfuită. Totuşi imaginaţia cititorului este doar îndrumată, fiecare putând să-şi aducă propria contribuţie. Anna Carey găseşte un amestec optim de descrieri, acţiune şi sentimente garantând astfel o lectură plăcută. Cel ce parcurge textul este ţinut alert şi nu poate lăsa cartea din mână. Ceva se întâmplă la tot pasul, ceva la care nici nu s-a gândit. Niciun plan nu prea ajunge la bun sfârşit şi nu are rezultatul scontat.

De ce s-o votaţi? Pentru că intriga este foarte bună, ritmul povestirii extraordinar, personajele realiste, iar cartea se termină pe o muchie de cuţit atât de ascuţită încât niciun alt volum doi nu va fi aşteptat cu mai multă nerăbdare. În plus este un îndemn pentru bărbaţi să considere femeia egalul şi partenerul lor.

(Bibliophile Mystery) 

Puteti vota pana pe 9 mai la ora 24.00 

Pentru a vedea rezultatele rundelor anterioare intrati AICI

*CUPA CARTILOR este parte a campaniei "Viata Cartilor - Sustineti piata de carte din Romania"