Azi Boboteaza, maine Sf. Ioan - LA MULTI ANI!

Boboteaza

Aghiasma, adică apa sfinţită, capătă la această sărbătoare puteri miraculoase; aceasta se pune în ţuică, în vin, în butoiul cu varză şi peste carnea porcului din covata cu saramură, având ca scop prevenirea alterării. Apa sfântă se păstrează într-o sticlă lângă icoană. Se obişnuieşte să se bea din ea de sărbători atunci când gospodarul nu poate merge la biserică, şi când ai dureri de stomac sau de cap. Este mare păcat să verşi apa sfântă sau să o bei după ce ai mâncat. Este bine să împreuni aghiasma din doi în doi ani, fiindcă se consideră că apele sunt surori . În gârla sau balta la care s-a făcut slujba de sfinţire a apei este bine să te scalzi vara şi vei fi sănătos tot anul.

În ziua de Bobotează, se consideră ce femeia este mai mare în toate privinţele ca bărbaţii; în această zi este Ziua lor, de aceea bărbaţii trebuie să le cinstească cu băutură, marame noi şi bani. Este ziua când mai ales în Oltenia şi Muntenia femeile fac mari chefuri între ele, chefuri la care greu este acceptat şi vre-un bărbat. Petrecerea femeilor dată în onoarea moaşei satului este ce-a mai reuşită dintre toate. În această zi, femeilor li se acceptă ori şi ce, chiar să se şi îmbete şi să se răstească la bărbat, dar atenţie, numai la Bobotează. Acestea aduc fiecare ce au pe acasă, adică mâncare, băutură şi prăjituri, aduc lăutari şi petrec până în zori. Bărbaţii vin dimineaţa, eventual ca să le ducă acasă cu căruţa pe fiecare.

Se crede că bălţile şi gârlele sunt culcuşul dracilor şi fiindcă în ziua de Bobotează se sfinţesc apele, ei sunt goniţi din culcuşul lor de puterea slujbelor făcându-i să fie văzuţi numai de către lupi care îi şi iau la goană şi îi mănâncă mai cu poftă decât pe purcei şi miei. Tot în această zi se stropesc cu aghiasmă mormintele copiilor morţi nebotezaţi, aceasta pentru odihna sufletului.  (articol preluat de pe Obiceiuri si traditii ale romanilor)

ÎNVĂTĂTURI CORECTE SI ÎNVĂTĂTURI GRESITE DESPRE SĂRBĂTORI SI OBICEIURI POPULARE NECRESTINE LEGATE DE ELE

---De cand si pana cand trebuie tinuta o zi de sarbatoare?

Sarbatoarea incepe din ajunul ei, de la vecernie, toata noaptea, utrenia, liturghia si pana la miezul noptii din ziua de sarbatoare.

---Cum trebuie crestinul sa se pregateasca sufleteste si trupeste pentru sarbatori?

In primul rand conteaza si sarbatoarea, cat este de mare; daca e vorba de impartasanie se face o pregatire mai serioasa. Sa nu se impreuneze sotul cu sotia atat in ziua sarbatorii, cat si in ajunul ei.

---Cand, din diferite motive nu putem lipsi de la serviciu in zilele de sarbatoare si duminici, ce putem face in schimb pentru suflet? Ce sa facem cu castigul din acele zile?

Cel mai bine este sa se evite pe cat este cu putinta de a calca legea sarbatorilor si a zilei Domnului, adica Sfanta Duminica. Iar, cand nu se poate, castigul din acele zile sa-l folosim numai pentru milostenii la cei saraci. Daca se poate sa plecam din timpul programului putin pana la biserica, sa mergem. Daca nu, nu.

---In ajunul Bobotezei se pot spala rufe? Se poate face baie? Dar dupa Boboteaza? Cate zile tine sarbatoarea Bobotezei?

Nicaieri in sfintele canoane nu se interzice sa spalam rufe sau sa facem baie atat inainte de Boboteaza, cat si dupa sarbatoarea Bobotezei. Aceasta sarbatoare tine o zi, pe 6 ianuarie. Agheasma Mare se ia in ziua de Boboteaza si 8 zile dupa aceasta, ultima zi fiind cea in dreptul careia scrie pe calendar „Odovania praznicului Botezului Domnului”. Este bine (dar nu obligatoriu) sa ajunam in ziua de 5 ianuarie (daca nu cade sambata sau duminica ).

---In ziua de Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul este bine sa se taie cu cutitul (paine sau alte alimente)? Dar sa se manance mancaruri de culoare rosie?

Sa se stie ca in aceasta zi se tine post si, cine poate, chiar ajunare (daca nu cade sambata sau duminica). Iar celelalte, adica sa nu se taie paine sau alimente, nu trebuie tinute, pentru ca sunt rataciri. La fel si obiceiul babesc de a nu manca mancaruri de culoare rosie. (articol preluat partial de pe site-ul parohiamacin)